3 Editorial
4 Evocări
Eugen Jebeleanu
7 Sfere de lumină
Tomnatecul de Sus – Hunedoara
Biserica ortodoxă Buna Vestire
10 Istorie
Războaiele românilor cu tătarii
14 Știința
Nichita P. Smochină
17 Spiritualitate
Mărțișor – paralele româno-americane
20 Eseu
Șerpăria autohtonă
24 Asclepios
Mișcarea și sănătatea
27 Cultura Media
Cultura la zi
28 Lansare carte
Teatrul este viața – interviuri imaginare cu Radu Beligan
29 Lumea nevăzută
Quo vadis umanita? (I)
33 Cultură și istorie
Biblioteci distruse (I)
36 Lege și ordine
Constituțiile din România (I)
38 Lumea de azi
Matei Bucur Mihăescu
Gherasim Țic
41 Portrete
Marile bucurii
42 Școala altfel
Fii avocat în școala ta
43 Remember
Să ne amintim de cei ce nu mai sunt
44 Apărarea Țării
Centrul Național Militar de Comandă
47 Secretele arhivelor
Declarație acordată în 1911 lui Aurel Vlaicu
48 Presa de-a lungul timpului
50 Arte Vizuale
Maria Constantinescu
Victor Buzatu
Radu Elisabeta
54 Știri Informații
Evenimente
56 Creații Literare
Alice Ileana Gîțan
Stelian Necșoi
60 Fundații – Asociații
Fundația Vâlcea I
62 Muzee-Expoziții
Muzeul Național Tehnic
64 Ecologie
Ecologia versus Economia
Circulară și cea Gobală
66 Jurnal de Călătorie
Itinerarii dobrogene
68 Oglinda școlii
Colegiul Național Mihai Viteazul
68 Școala azi
Antonia Teodora Ursu
70 Mitologie și Folclor
Bunavestire sau drumul de la zămislire la crucificare
74 Celebrități
Compozitorul Dumitru Lupu
76 Sport
Campionatul de fotbal al
României
Istoria gimnasticii românești
79 Navigație maritimă
Din istoria Marinei Române (III)
82 Personaje mitologice
Descântecul – între religie și magie (II)
84 Teatru-Film-Muzică
Horia Șerbănescu
Mircea Veroiu
Tatiana Stepa
87 Interviu
Maria Holtzhauser de profesie Om
90 Cugetări
Cristina Copia
91 Epigrame
Paula Romanescu
92 Sacul cu glume
94 Ecouri
Un demers pedagogic imperios necesar
96 Semnal Editorial

POLITICI COMPARATE DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ

Începutul de secol XXI evidenţiază faptul că mediul de securitate a intrat într-o nouă etapă a evoluţiei sale, marcată de coexistenţa şi confruntarea dintre tendinţele pozitive majore şi cele negative, în minoritate, care generează ameninţări şi pericole. Obiectivele majore ale acestei perioade ocupă un loc important în cadrul preocupării internaţionale. Totuşi, după o perioadă de …

The post POLITICI COMPARATE DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ first appeared on Independența Română - Independența prin cultură.

Șlagărul românesc – o jumătate de secol

Muzica a fost dintotdeauna o manifestare spirituală însoțind existența omului în toate momentele sale. Secolul XX s-a caracterizat printr-o ascensiune fără precedent a muzicii ușoare în întreaga lume, inclusiv în România. Muzica ușoară este astfel denumită că e mai ușor de reținut și fredonat, dar nu-i deloc facil de compus sau orchestrat, fiind nevoie de …

The post Șlagărul românesc – o jumătate de secol first appeared on Independența Română - Independența prin cultură.

Virgil Calotescu – Un regizor inconfundabil

Virgil Calotescu s-a născut la 16 ianuarie 1928, în comuna Dobrotești, jud. Argeș (astăzi jud. Olt). Absolvent al Facultății de Istorie din București în 1950 și pasionat de cinematografie, s-a angajat la studioul Sahia Film din București unde l-a avut mentor pe cunoscutul regizor al vremii, Ion Bostan. După numai doi ani, Virgil Calotescu a …

The post Virgil Calotescu – Un regizor inconfundabil first appeared on Independența Română - Independența prin cultură.

Gheorghe Dinică – Un titan al scenei românești

Gheorghe Dinică s-a născut la 25 decembrie 1933 în mahalaua Giulești din Capitală ,într-o familie modestă, tatăl său fiind un mărunt funcționar la poștă. Din copilărie și adolescență a îndrăgit teatrul și filmul, frecventând des Teatrul de Revistă Constantin Tănase (avându-l idol pe Puiu Călinescu) și cinematografele din Giulești și Calea Griviței. La vârsta de …

The post Gheorghe Dinică – Un titan al scenei românești first appeared on Independența Română - Independența prin cultură.

ARTILERIA TERESTRĂ A ARMATEI ROMÂNE

Dacă infanteria, prin mobilitatea și importanța sa în ducerea acțiunilor de luptă este supranumită „ bătăliilor din partea marilor strategi militari ”, atunci artileria primește regina calitatea de „rege al luptei” pentru puterea sa distructivă. Mai puțin mobilă decât infanteria, artileria terestră, prin mașinăria sa tunul, este un sistem de sprijin redutabil care a decis …

The post ARTILERIA TERESTRĂ A ARMATEI ROMÂNE first appeared on Independența Română - Independența prin cultură.