IN MEMORIAM TITUS T. STOIKA(14-10-1893 – 10-04-1983)
Evenimentul istoric şi de suflet, „In memoriam Titus T. Stoika”, organizat pe 11 aprilie 2013, la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Şuţu, de către domnul Florian Laurenţiu Stoica, Preşedintele Fundaţiei Literar-Istorice „STOIKA”, a însemnat un bun prilej de întâlnire pentru cei care păstrează la loc de cinste numele şi faptele eroilor neamului românesc.
Au fost prezenţi scriitori, artişti, jurnalişti sau, pur şi simplu oameni care-şi iubesc ţara şi valorile ei. În semn de respect şi mulţumire, domnul Florian Laurenţiu Stoica a rostit câteva nume ale invitaţilor: Geo Călugăru, Adela Mărculescu, Eusebiu Ştefănescu, Ion Dodu Bălan, Radu Cârneci, Marian Dumitru, Paula Romanescu, Victor Crăciun, Florentin Popescu, Doina Ghiţescu, Crina Decusară-Bocşan, Rodica Subţirelu, Petru Solonaru, Gheorghe Grosu, Andana Călinescu, Gheorghe Zarafu, Valentina Pituţ, Ioan Curtean de Hondol, Doina Bârcă, Florin Şandru, Corina Diaconescu, Ioana Stuparu, Ion Arcudeanu, Monica Mureşan şi alţii. Se anunţa un program complex, ceea ce s-a şi adeverit, patru ore scurgându-se cât ai clipi. Pe afişul care anunţa programul desfăşurării evenimentului, portretul eroului Titus T. Stoika părea să cuprindă cu privirea publicul, iar lângă portret, ca un testament, stăteau mărturie cuvintele scrise cu majuscule: „AM IUBIT DEVOTAT PATRIA”. Pornind de câţiva ani pe drumul aducerii la lumină a înaintaşilor, domnul Florian Laurenţiu Stoica a înfiinţat Fundaţia Literar-Istorică „STOIKA”, iar anul acesta (2013), când se împlinesc 120 de ani de la naşterea unchiului său Titus T. Stoika (n. 14-10-1893) şi 30 de ani de la trecerea lui în nefiinţă (d. 10-04-1983), a ţinut să-i aducă un pios omagiu prin evocări ale momentelor eroice şi culturale, precum şi printr-o slujbă de pomenire, săvârşită de preotul Moise Petre, împreună cu un grup de preoţi din corul Patriarhiei. Meritele deosebite ale celui elogiat au reieşit din eseul prezentat de domnul Florian Laurenţiu Stoica, precum şi dintr-un amplu expozeu susţinut de scriitorul Geo Călugăru, care se consideră privilegiat fiindcă l-a cunoscut personal. Diferenţa de vârstă nu a fost un impediment în relaţia de apropiere dintre ei (Titus T. Stoika aflându-se la vârsta de 80 de ani, iar Geo Călugăru la 31 de ani). Cităm din spusele domnului Geo Călugăru: „Mai puţin poet, dar un om de cultură de marcă (scriitor, publicist, istoric, jurist), Titus T. Stoika s-a născut la Buzău şi descinde dintr-un arbore genealogic de o rară nobleţe. În materialul documentar pus la dispoziţia de soţia sa supravieţuitoare, doamna Marietta Stoika, intitulat „Străbunii-bunicii-părinţii-copiii-nepoţii”, cu sublinierea „Date istorico-genealogice şi biografice privitoare la familia Stoika”, se găsesc 67 ilustraţii şi se descoperă un tulburător text omagial: „Vouă, iubiţi părinţi şi fraţi, vă dedic această modestă întocmire de date genealogice ale familiei noastre, cu pioasă recunoştinţă şi iubire eternă”. Semnat Titus. ”Licenţiat în Drept şi inginer, Titus T. Stoika a continuat să-şi desăvârşească pregătirea intelectuală, în funcţie de o carieră pe care o considera că i s-ar potrivi cel mai bine. Spirit ordonat, profund, riguros, s-a orientat spre o carieră militară, făcându-şi pregătirea adecvată. Astfel a absolvit „Şcoalele Militare de Artilerie, Geniu şi Marină” din Bucureşti. La doar 20 de ani, Titus T. Stoika, în calitate de elev-plutonier a trebuit să ia parte în 1913, cu Reg. 14 Artilerie-Slatina Olt la Campania din Bulgaria. A trecut Dunărea în Balcani, ajungând până la Sofia. Apreciat pentru tenacitate şi curaj, Titus T. Stoika a fost avansat la gradul de căpitan şi i s-a încredinţat comanda Bateriei a II-a de Elevi, la Şcoala Militară de Artilerie Iaşi. Destinul a vrut ca în seria elevilor de a căror pregătire militară se ocupa căpitanul Titus T. Stoika să se afle nume ilustre, viitoare mari personalităţi ale culturii naţionale: Mihai Ralea, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, Vintilă Rusu-Şirianu, George Brătianu, I.D. Suchianu ş a. A lucrat la inspectoratul tehnic al Artileriei şi profesor la Şcoala de Tragere a Artileriei din Chişinău. Comandant al Bateriilor a II-a şi a IV-a de elevi la Şcoala Militară de Ofiţeri de rezervă – Iaşi şi Botoşani – oct. 1918-mai 1919. Repartizat pentru război în funcţia de comandat al Bateriei a VI-a din Reg. 23 Artilerie în Campania de la Tisa în mai 1919. A fost rănit în luptele de la Szenteş în 16 iulie 1919, fiind orbit, temporar, de suflul unei explozii puternice. La 20 august 1919, a intrat triumfător în Budapesta. A fost numit Comisar Regal al Basarabiei între 1920 – iulie 1923; Preşedinte al Asociaţiei „Vitejii neamului” din Basarabia; Regent al Agenţiei Consulare a Italiei în Chişinău: 1927-1930. A fost Consilier judeţean Lăpuşna – 1937; Membru de onoare al Societăţii „Eroii Neamului” 1942; Veteran de război şi membru al „Foştilor Combatanţi decoraţi de război” – Brevet Nr. 32-1919 şi multe, multe altele. Pe lângă faptul că a fost un apărător neînfricat al democraţiei, Titus T. Stoika s-a dovedit a fi un mare iubitor faţă de familie şi cultură, trăsătură incontestabil moştenită de la înaintaşi, de remarcat Irena Canella Ciorogârleanu (mama), Titus Ştefan Stoika (tatăl), Constantin Canella Ciorogârleanu (bunic din partea mamei) ş. a. Aceasta o dovedeşte din plin corespondenţa dintre membrii familiei Stoika, în special dintre fraţii poeţi eroi: Cezar, Constantin, Titus şi Nicolae, care chiar şi în scrisorile pe care şi le scriau de pe front, nu lipsea acurateţea frazei, iar informaţiile pe plan cultural ocupau un loc important”. Iubindu-şi până la uitarea de sine fraţii, îndeosebi pe Constantin T. Stoika, Titus T. Stoika şi-a sacrificat o bună parte din viaţă adunând operele fraţilor săi, Cezar şi Costel, pe care le-a tipărit, fiind convins de valoarea lor şi că scrierile acestora merită a figura în istoria literaturii române, iar ei, ca scriitori. Astfel, referitor la evenimentele pe plan familial, cultural sau naţional, Titus T. Stoika a donat documente importante Academiei Române şi Muzeului Literaturii Române, de care se ocupa în acea perioadă Perpessicius.Apelând la sintagma „Cine are trecut, are şi viitor”, un gest sensibil, merituos, în cadrul „Elogierii înaintaşilor”, a venit din partea distinsului scriitor – mare iubitor de sonete -, Radu Cârneci, care a dăruit Fundaţiei Literar-Istorice „STOIKA”, cele trei volume ale „Antologiei Sonetului Românesc”, realizare a domniei sale la Editura Muzeului Literaturii Române, în 2009. Şi aceasta, fiindcă în cuprinsul volumului trei, p. 246 şi 248, se află sonete compuse de fraţii: Alexandru Cezar-Titus Stoika şi Constantin-Titus Stoika.Evocările rostite de scriitorul Marian Dumitru, au subliniat încă o dată eroismul şi devotamentul patriotic al lui Titus T. Stoika plecat dintre cei vii la vârsta de 90 de ani. Luptând în ambele războaie, fie în ţară fie peste graniţă, a fost răsplătit cu numeroase ordine şi medalii, între care cele mai de preţ au fost „Steaua României” şi „Coroana României cu spade”, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedite în cele mai dificile momente ale războiului. Evenimentul „In memoriam Titus T. Stoika” a fost evidenţiat de prezenţa actorilor: Adela Mărculescu, Eusebiu Ştefănescu, Doina Ghiţescu şi Ion Arcudeanu, care au prezentat poeme cu dedicaţie eroului elogiat. De asemenea, remarcabile au fost evocările eroice, culturale, patriotice, amintirile şi impresiile pe care le-au rostit cu sufletele pline de recunoştinţă şi admiraţie, scriitorii: Paula Romanescu, Gheorghe Zarafu, Florin Şandru, Florentin Popescu, Ioana Stuparu.Domnul Florian Laurenţiu Stoica a prezentat proiectele Fundaţiei Literar-Istorice „STOIKA”, pe anul 2013. Unul dintre obiective constă în sponsorizarea publicării unui număr de cărţi, începutul fiind deja făcut, romanul-trilogie Oameni de Nisip, autoare Ioana Stuparu, aflându-se sub tipar la Editura Semne, Bucureşti. Evenimentul elogierii înaintaşilor s-a încheiat cu un deosebit program artistic susţinut de: Andrei Păunescu, voce şi chitară, versuri – poetul Adrian Păunescu. Referitor la inscripţia de pe tricoul cu care era îmbrăcat: 1-12-1918, Andrei Păunescu a specificat: „Este o zi care trebuie ţinută minte şi transformată în ideal”; Formaţia „Celest”, Felicia Popescu şi Nicu Şandru ; Vladimir Catană – contratenor la Opera Română şi alţii.
Sursa: Slova crestina