Home / Interviuri / Educatia reprezinta elementul-cheie pentru realizarea unui viitor durabil in oricare societate

Educatia reprezinta elementul-cheie pentru realizarea unui viitor durabil in oricare societate

Descarcă:

Educatia reprezinta elementul-cheie
pentru realizarea unui viitor durabil
in oricare societate

 

Rodica Subtirelu in dialog cu Florian Laurentiu Stoica,
fondator al Fundatiei Literar Istorice „STOIKA”

 

Rodica Subtirelu: Domnule Florian Laurentiu Stoica, va multumesc pentru acceptarea reluarii dialogului nostru. Si pentru ca astept cu mult interes raspunsurile dumneavoastra, intreb: intr-o lume aflata in „fierbere globala”, spun unii analisti, cum nu a fost niciodata, ce credeti ca ne asteapta?
Florian Laurentiu Stoica: Este o intrebare la care foarte putini interlocutori ar putea raspunde cu exactitate. In avalansa de evenimente la care asistam, indeosebi cele care au loc pe plan externpot fi desprinse cateva discutii.
Realizarea raporturilor de forte in Europa si Orientul Mijlociu. Se pare ca Brexit-ul a dat semnalul. Invazia refugiatilor, tolerata de catre tarile puternice din punct de vedere economic, creaza probleme care nu au existat pana acum.
Turcia si-a normalizat relatiile cu Rusia si Israelul, devenind un factor de forta. Problemele complexe, pe moment fara solutii, din Republica Moldova par a-si gasi rezolvarea in contextul declaratiilor socante ale noului ambasador american in aceasta tara, in dezvoltarea ei desprinsa de Romania. Decidentii de la noi au alte preocupari, in principal legate de alegerile legislative de la sfarsitul acestui an. Romania nu dispune de strategii clare, care sa fie urmarite in derularea lor, in niciun domeniu; acolo unde s-a incercat ceva a sfarsit in zona penalului. Fara a cadea in zona pesimismului, apreciezca nu ne asteapta orizonturi roz ci orizonturi rosii – parafrazand pe cel care a dus de rapa securitatea romaneasca.
R.S.:Romania, Tara Mioritei, dar si tara paradoxurilor, luptand impotriva coruptiei, incercand sa dea legi de intrare in normalitate, de pretuire a valorii, de intarire a responsabilitatii fiecarui individ, fata de aproapele sau si fata de urmasi, va reusi, astfel, inalta performanta a supravietuirii?
F.L.S: Da, vom supravietui si atat. Avem legi corecte si indestulatoare, dar in afara DNA-ului, care tot cerceteaza si intocmeste dosare, care si ea a cam obosit, in rest nimic nu se misca. Nu exista raspundere ministeriala sau raspundere directa pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a normelor de munca. In toate structurile administrative sunt „plantati” indivizi ce nu fac nimic, nu pot fi inlocuiti, iar rezultanta o reprezinta o slaba gestionare a banului public. Este necesara o gandire a intregului sistem administrativ spre a raspunde atat a nevoilor oamenilor, cat si cerintelor de dezvoltare ale tarii. Este un subiect amplu, a carui detaliere presupune elaborarea unui cod asemanator Codului Fiscal.
R.S.: Este un adevar – prin educatie se poate asigura un viitor durabil. Care ar fi caile pentru ca tara noastra sa prospere?
F.L.S.: Educatie reprezinta elemntul cheie pentru realizarea unui viitor durabil in oricare societate. Cu toate ca la noi sistemul de invatamant a tot fost restructurat permanent timp de aproape un sfert de secol, acesta, invatamantul, tot mai produce valori. Problema esentiala este cum gestionam aceasta resursa umana. Noi prost, altii, de-a lungul si de-a latul globului, si-o insusesc si o pun la treaba.
Una din caile prin care am putea progresa este reinventarea planurilor cincinale si de perspectiva. Le-am avut, dar acelea aveau un alt sens, mai degraba propagandistic.
Stabilirea prin lege a unor repere clare de dezvoltare, care sa nu mai poata fi atacate ori de cate ori se schimba guvernarea, ar fi una din parghiile de progres. Noi l-am avut pe Anghel Rugina; a trecut in nefiinta cu parere de rau ca, fata de vasta sa experienta, nimeni nu a fost interesat de a pune in practica ceva din ideile sale. Polonezii l-au avut pe Laszek Balcerowicz, fost ministru de Finante si vicepremier, care a propus si pus in practica reforme economice de substanta, readucand aceasta tara, greu incercata in istorie, in elita europeana. Elitele noastre politice au avut si au un statut de second, iar tara noastra urmeaza acest trend.
R.S.: In lumea mileniului III exista, inca, mult violenta. Credeti ca in anii ce vor veni vor disparea razboaiele, terorismul?
F.L.S.: Nicidecum. Zilnic asistam la doi vectori de imagine media. Filmele, aruncate pe piata romaneasca, aproape toate junk movies, patrunse de o violenta fara seaman si prezentarea in extenso, cu detalii macabre, a violentelor, de data aceasta reale. Am ajuns pe mediana spiralei evolutive in epoca de piatra, unde pentru supravietuire trebuia musai sa ucizi, fie animale, fie semeni pe care, in situatii limita, sa ii mananci. Ne aflam acum in plin razboi mondial, subliniez, mondial, care are un caracter aparte fata de cele macar foste moderne.
Este ingemanata intr-o ucigasa apropiere de foste ori actuale situatii de incrancenari ideologice, de culturi diferite, de religii ori de conflicte locale, tabere ireconciliabile, adesea cu o subcultura evidenta, alimentata de puteri dominante cu tehnica militara care poate fi folosita selectiv de la copii de cativa ani pana la cei trecuti de senectute.
Razboaiele locale, cat si terorismul, vor marca pentru multa vreme existenta noastra, pentru ca, de-a lungul secolelor, omenirii a trebuit sa-i fie frica de ceva spre a fi dominata, acum, cu aceasta noua marota aflata pe preaplinul canalelor de stiri; ca extractie ideologica isi va face treaba cu varf si indesat.
R.S.: Societatea umana, responsabilitatea civila, democratia participativa, egalitatea sanselor sunt calitati umane care ar putea asigura pe Terra functionarea statului-natiune si echilibrul in sustinerea specificitatii culturale?
F.L.S.: In aceasta miscatoare lume socio-politica mondiala pot fi percepute cateva idei, cum s-ar spune, clarvazatoare. Astfel, modelul lui Bobbit (1924) presupune o dezvoltare graduala pe sase pasi, a lui Tyler (1949), ca o armonizare a conflictelor sociale, Hildei Taba (1962), de diagnosticare a trebuintelor, Walker, bazat pe procesul educational, Mc-Gree (1997), de schimbare in contexte complexe si multe altele care, toate la un loc, cauta in principal sa ofere in diverse perioade istorice modele de dezvoltare. Toate uita, daca se poate spune asa, factorul uman, cu accentele sale imprevizibile.
Statul-natiune trebuie sa existe chiar si intr-o formula simbolica. Eu, personal, nu imi doresc acest lucru. Exista insa concepte si presiuni exterioare ca rolul statului sa se diminueze. Vor aparea inevitabil conflicte regionale, tensiuni zonale care, in timp, nu au fost solutionate, putand deveni convulsive. Specificitatea culturala poate fi strivita de modernism, de integrare – un termen generic ucigator pentru zonele socio-culturale locale – actionand asupra lor felurite derapaje voite ori induse (adesea pecuniar), vehiculate de catre promotori anume indoctrinati.
In acest demers, numai institutiile unui stat puternic ancorat in realitatile poporului sau poate sa le faca fata.Va putea fi ajutat, chiar flancat de cate asociatii, fundatii care au ca scop principal apararea traditiilor, pastrarea romanismului. In acest demers, Fundatia Literar-Istorica „STOIKA” dezvolta programe adecvate care sa raspunda acestui nobil tel istoric – apararea idealurilor de unitate nationala, a romanismului, cultivarea sentimentelor autentice de patriotism, termeni deveniti ca sens cazuti, din pacate, intr-un fel de subfolclor.
R.S.: Domnule Stoica, dumneavoastra sunteti un luptator, un optimist. Dar, sunteti optimist si cu privire la viitorul Romaniei?
F.L.S.: Da, Romania are un parcurs care nu mai poate fi frant de niciunde. De ce? Pentru ca, economic, prin distrugerea infrastructurilor industriale ori agricole, au regresat enorm. Mesajele on-line trimise sub forma de articole, de luari de pozitii ale tinerilor din aceasta tara, dar si de pretutindeni, sunt de o virulentasi de un dramatism fara seaman. Cei ramasi aici, pe tot portativul de varste si profesii, vor altceva, vor inapoi timpul pierdut; si eu il vreau. Simt ca sunt furati, ca societatea romaneasca poate avea alte virtuti, obturate, strivite de o clasa politica cu personaje care se agata de putere chiar daca le-a trecut timpul lor istoric. Avem acum o zona mediana economic, evident foarte subtire, care, fata de aceasta tara, gandeste alte tinte, nu este, din fericire, inregimentata politic si care, cuplata cu cea de afara tarii, educata in stil vesticvor schimba cu siguranta fata Romaniei, eliminand gunoiul actual.
Da, sunt optimist pentru viitorul tarii mele.
R.S.: „Independenta Romana – Independenta prin cultura”, ce apare sub egida Fundatiei Literar-Istorice „STOIKA”, prin distribuirea la nivel national, se bucura de aprecierea criticilor. In calitate de presedinte si redactor-sef, ce ne puteti spune despre realizarile si proiectele de viitor privind dezvoltarea si promovarea revistei?
F.L.S.: „Independenta Romana – Independenta prin cultura”, ca si colaborator fidel al nostru, stiti ca este unul din putinele modele din media care cultiva adevaratele valori ale romanismului. In paginile sale isi gasesc expresia valoroase talente, unele complet necunoscutesi care au in acest fel putintasa isi prezinte ideile lor, luari de pozitie intr-un cadru moderat si argumentat ori lucrari de arta, literatura, istorie, poezie…
Prin distributia sa la nivel national, cititorii pot face diferenta intr-un modul partizan de prezentare a altor publicatii asemanatoare si modul echilibrat de exprimare din paginile acesteia.Este o revista de cultura si educatie, iar prin numarul de cititori, care, lunar, se situeaza in jurul a catorva mii, avem convingerea ca raspundem nevoilor acelui segment de piata.
Fundatia Literar-Istorica „STOIKA” doneaza periodic catre mediul universitar si liceal un anumit numar de exemplare. Am trimis prin cei care au avut initiative culturale in Republica Moldova un numar insemnat de exemplare.
Pentru viitor, in masura in care va exista o sustinere financiara, vom mari tirajul, precum si volumul de informatii prin redimensionarea acestei reviste.
R.S.: Va multumesc pentru participare.