Foto: Ioan Ganea-Christu
În ziua de 15 ianuarie 2025, în sala mare AGIR, din bulevardul Dacia nr. 26, din Bucureşti, s-a desfăşurat şedinţa curentă cumulată a Cercului Scriitorilor Ingineri LITERAR ING şi a Cercului Inginerilor Epigramişti INGEPIGRAMA din AGIR, care s-a constituit într-o adunare festivă a celor două cercuri pentru a sărbători: ZIUA CULTURII NAŢIONALE Totodată, în această zi de 15 ianuarie, se împlinesc 175 de ani de la naşterea marelui poet naţional Mihai Eminescu, ocazie cu care cei prezenți i-au adus elogii prin discursuri, poezii și cântece atât din creația proprie, dar mai ales au susținut recitaluri din opera nemuritoare a acestui geniu al poeziei românești.
Domnul Viorel Martin, preşedintele celor două cercuri literare, a salutat publicul cu celebrul salut eminescian Trăiacă Nația și toată lumea i-a răspuns: Sus cu Dânsa! În prezidiu au fost invitați: George Corbu, Florian Laurenţiu Stoica, Ionel Marin și Corneliu Cristescu. Florian Laurenţiu Stoica a început cu urarea La mulţi ani cu sănătate! A prezentat câteva aspecte ale activităţii din ultimii 15 ani, în mod special despre fundaţia pe care o conduce, editură, dar şi despre Revista Independenţa Română-Independenţa prin Cultură. A amintit despre cărțile pe care le-a scris: Lumini sub umbre, Lumini pestriţe, Bucle de lumină, Lumini în ultraviolet, Lumini abisale. În încheiere, domnul Florian Laurenţiu Stoica a citit poezia proprie: Români, apăraţi-vă ţara! Domnul Ionel Marin, redactorul şef al Revistei Bogdania.
A menționat, printre altele, că: „Eminescu ne-a învăţat ce înseamnă DORUL de ţară, de oameni și de cultură”. Domnul Corneliu Zeana, doctor cardiolog, în calitate de scriitor, respectiv un mare epigramist, s-a prezentat cu recentul volum de epigrame, intitulat: Epigrame şi fabulaţii. Un fost licean de la Colegiul Național Ion Luca Caragiale din București, Tudor Paul Martin Stan căruia i s-a înmânat o Diplomă de onoare. Domnul Vasile Topârceanu, a cântat romanţa Somnoroase păsărele. Domnul Constantin Nicolae Gavrilescu, după ce urează La mulţi ani!, celor prezenţi, recită o poezie proprie, elaborată pe baza versurilor lui Eminescu. Ovidiu Ţuţuianu, scriitor, pianist şi compozitor, a interpretat: Sara pe deal şi Pe lângă plopii fără soţ, iar în final, o melodie proprie, pe versurile lui Eminescu: Stelele-n cer!
Celebra actriță Doina Ghiţescu a recitat două poezii din creația lui Nicolae Rotaru. Domnul Geo Călugăru, scriitor și jurnalist, a pregătit eseul: Eminescu şi cultura indiană. Scriitorul Ioan Raţiu l-a considerat pe Eminescu un adevărat vector al culturii române şi a recitat o poezie proprie dedicată poetului nostru național. Doamna Niculina Merceanu, scriitor și jurnalist, membru al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române, Divizia de Istorie a Ştiinţei, a citit poezia lui Eminescu, intitulată: Doina. Domnul Ovidiu Curea, scriitor, a citit un poem din creația proprie, din care citez: Faceţi linişte în jur,/ (…) Eminescu trece.
Domnul Nicuşor Constantinescu, scriitor, decan în vârstă de 97 ani a recitat poezia: Dor de Eminescu. Scriitorul și jurnalistul Dorel Vidraşcu și-a făcut intrarea într-un mod spectaculos parafrazându-l pe Nichita Stănescu: Ce minune să sunteţi, ce minune că încă mai sunt şi eu pe aici! Domnul Ioan Ganea-Christu, scriitor și jurnalist, preşedintele Clubului Epigramiştilor „Cincinat Pavelescu” din Bucureşti, a citit o compunere/amintire din şcoală, legată de ziua de 15 ianuarie, şi un catren intitulat Un fel de epitaf. Domnul profesor universitar Marin Alexandru, de la Universitatea din Chişinău a adus un pios omagiu Marelui și Unicului nostru Eminescu!
Au mai luat cuvântul următorii: Ovidiu Ţuţuianu, Grigore Curcanu, președintele Asociației culturale, al Revistei și Cenaclului Dor de infinit, Liviu Zanfirescu, scriitor și jurnalist. Poeta Maria Sturdza Clopotaru, a recitat din creația proprie, poezia Geniu sublim. Citez: Din sfera ta, aruncă peste Ţară/ Aripa de lumină protectoare,/ Invocă zeităţile solare,/ Speranţa mântuirii să nu piară! Au urmat Ion Forcoş, scriitor, cooordonatorul Cenaclului bucureștean Chipul cuvântului și Ioan Stanciu, epigramist. Domnul colonel(r) Gheorghe Matei, a adus omagiu personal, prin crearea și prezentarea unor postere de dimensiuni foarte mari, avându-i pe Eminescu, Iorga, Enescu şi Brâncuşi. Lucrările au fost apreciate cu aplauze din partea publicului.
Un alt momentul muzical a fost susţinut de Gheorghe Cărbunescu, cântăreţ de romanţe, interpretând un CD personal Romanțe pe versuri de Mihai Eminescu melodia: O mamă, dulce mamă. Au fost invitați pe scenă Marilena Caraghiaur, scriitoare și actriță, Radu Julian, scriitor și artist plastic, Gheorghe I. Gheorghe, Ana-Maria Cercel. Doamna Mihaela Mariana Cazimirovici, scriitor, jurnalist și artist plastic a citit o poezie din creația proprie: Nichita era printre degetele lui Eminescu! Domnul Corneliu Cristescu, scriitor și jurnalist, a citit un eseu despre Ziua Culturii Naţionale şi Aniversarea lui Mihai Eminescu, elaborat de Inteligenţa Artificială ! Domnul George Corbu, a citit din creația proprie, rondelul Eminescu este ţara. Domnul Viorel Martin, a mulţumit tuturor pentru prezență și implicare în acest act cultural.
Un alt momentul muzical a fost susţinut de Gheorghe Cărbunescu, cântăreţ de romanţe, interpretând un CD personal Romanțe pe versuri de Mihai Eminescu melodia: O mamă, dulce mamă. Au fost invitați pe scenă Marilena Caraghiaur, scriitoare și actriță, Radu Julian, scriitor și artist plastic, Gheorghe I. Gheorghe, Ana-Maria Cercel. Doamna Mihaela Mariana Cazimirovici, scriitor, jurnalist și artist plastic a citit o poezie din creația proprie: Nichita era printre degetele lui Eminescu! Domnul Corneliu Cristescu, scriitor și jurnalist, a citit un eseu despre Ziua Culturii Naţionale şi Aniversarea lui Mihai Eminescu, elaborat de Inteligenţa Artificială ! Domnul George Corbu, a citit din creația proprie, rondelul Eminescu este ţara. Domnul Viorel Martin, a mulţumit tuturor pentru prezență și implicare în acest act cultural.
Corneliu Cristescu
Fundatia literar-istorica "Stoika" Fundatia literar-istorica "Stoika"
