Home / Publicatii / Sub egida fundatiei / Alexandru Cezar Titus Stoika – In Ritmul Vietii – Fiori de primavara

Alexandru Cezar Titus Stoika – In Ritmul Vietii – Fiori de primavara

Descarcă:

 

In aceasta lume complicata si contradictorie, in care traim, este de datoria mea de a decoperta urmele adanci sapate in istoria Romaniei de catre inaintasii mei si de a oferi o pilda de devotament si patriotism actualei generatii, lasata ca mostenire de cel care a fost avocat, poet si un mare animator al romanismului, Cezar Alexandru T. Stoika.
Acest volum-sinteza, aparut dupa cel din noiembrie 2011, „Sfinte firi vizionare”, autor Geo Calugaru, reprezinta inca o etapa in lungul sir de lucrari inspirate de familia, cu legaturi seculare, Stoika.

FLORIAN LAURENTIU STOICA

 

25 mai 2012, Fundaţia Literar-Istorică „STOIKA” a organizat la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Şuţu, din Bulevardul I. C. Brătianu, evenimentul literar şi artistic prilejuit de lansarea volumului de poezii: „ÎN RITMUL VIEŢII – FIORI DE PRIMĂVARĂ”, Editura Dacoromână, 2012, autor Alexandru Cezar Titus Stoika. volumul a fost prefaţat de scriitoarea Floarea Necşoiu. Au fost invitaţi să ia cuvântul: Marian Dumitru – Director al publicaţiei „Cronica Fundaţiilor”, scriitorul Emil Lungeanu, scriitoarea Ioana Stuparu, scriitorul George Stanca – Doctor în jurnalistică, Floarea Necşoiu – profesor, critic literar, Geo Stroe – Preşedinte al Academiei DacoRomâne şi director al editurii, Geo Călugăru – scriitor, Florin Iordache – dramaturg. Au onorat evenimentul personalităţi ale culturii şi artei româneşti. Şi-au dat concursul: Vasile Macovei (fagot) – Opera Română, Daniel Făt – cantautor. Au recitat actriţele: Doina Ghiţescu şi Lidia Lazu. Moderatoare: actriţa Doina Ghiţescu.
Prin reeditarea volumului de poezii ÎN RITMUL VIEŢII – FIORI DE PRIMĂVARĂ, realizată după exact un secol de la prima apariţie, se demonstrează, a câta oară?!, că despre valorile neamului românesc, indiferent din ce domeniu, se aminteşte din când în când, mai mult sau mai puţin. Această remarcă mă îndeamnă să-l parafrazez pe Î. P. S. Antonie Plămădeală – Mitropolitul Ardealului, care spunea într-o scrisoare adresată unui prieten cărturar: „… este convingerea mea că Dumnezeu ne cheamă unde are treabă cu noi. Cu mine a vrut să-i coatem din uitare pe nişte oameni pe nedrept uitaţi. Echilibrul trebuie restabilit. Oare, cândva, va face şi pentru noi, cineva, aşa ceva? Cred că da. Cel puţin în măsura în care facem noi pentru alţii”.
Venind dintr-o familie de mare nobleţe, a cărei vechime se pare că depăşeşte un mileniu, poetul Alexandru Cezar Titus Stoika avea douăzeci şi unu de ani când, în luna mai a anului 1912, a publicat, pentru prima oară, volumul „Fiori de primăvară”. Este un volum de poezii remarcabile prin sensibilitate, naturaleţe, adevărate tablouri din perioada de început a secolului douăzeci, aspecte din istoria neamului românesc, purtate în şuvoi pe valurile timpului. Aproape în fiecare vers se simte sufletul autorului. Stările în care se află în momentul creaţiei au fost nenumărate şi semnificative: dorul purtat mamei, tatălui, fratelui, bunicei, dorul de locul natal, de iubită sau de grădina casei, amintirea anilor copilăriei cu toată încărcătura lor emoţională din perioada premergătoare izbucnirii primului război mondial, respectul ,recunoştinţa faţă de oamenii de seamă ai culturii din acea vreme. Toate aceste stări au fost brodate în versurile poeziilor, expresia „fiori” regăsindu-şi adesea locul.
Cu totul remarcabil este sentimentul ce îl leagă pe Alexandru Cezar Titus Stoika de membrii familiei sale. Tuturor le purta o mare iubire împletită cu respect, iubire ce părea a veni din străfunduri, de la rădăcină. Mai presus decât iubirea de familie era iubirea de patrie, pentru apărarea căreia lăsa totul şi se prezenta la datorie, dar nu oricum, ci ca un brav soldat care crede în victorie, iar pentru binele ţării era în stare să-şi dea viaţa (fapt ce s-a şi întâmplat în anul 1940, poetul murind pe front, în afara hotarelor ţării, în Siberia). Dacă ar fi să citim chiar şi o mică parte din corespondenţa membrilor familiei Stoika, din perioada în care se aflau pe front, aşa cum a consemnat scriitorul Geo Călugăru în cartea „Sfinte firi vizionare”, apărută în 2011, vom afla că aceleaşi sentimente de patriotism nutreau cu toţii, în fiecare dintre ei sălăşluind nobleţea sentimentelor de unire prin iubire, unindu-i totodată acelaşi simţământ al respectului şi dăruirii pentru ţară, neam, cultură, valori. Aceste nobile sentimente caracteristice familiei Stoika s-au dovedit a fi transmisibile. Un elocvent exemplu este domnul Florian Laurenţiu Stoika – licenţiat în ştiinţe economice şi juridice, care, printr-o muncă asiduă, a făcut săpături8 adânci, ca să dea de rădăcina familiei din care îşi trage seva de secole sau milenii, spre a scoate la lumină valori eroice, patriotice, culturale, literare.
Dragoş, fiul, şi Laura, fiica, îi împărtăşesc stăruinţa în realizarea proiectului. Atât volumul de poezii „În ritmul vieţii – Fiori de primăvară”, cât şi volumul de proză „Sfinte firi vizionare” au apărut sub egida Fundaţiei Literar-Istorice „STOIKA”, al cărei preşedinte este Florian Laurenţiu Stoika.
Cu respect pentru poetul-erou Alexandru Cezar Titus Stoika şi cu dragoste şi preţuire faţă de poeziile sale, şi-au mai spus impresiile: Elis Râpeanu, Ion C. Ştefan, Victor Gh. Stan, Doina Bârcă, Elena Călugăru-Baciu, Ion Gh. Arcudeanu, Mihai Zamfir, Gheorghe Iovan şi alţii.
Dintre distinşii iubitori de cultură aflaţi în sală enumerăm: sculptorii Pierre Georgesco Dedy şi Constantin Sinescu, Rodica Subţirelu – Fondatorul publicaţiei „Cronica Fundaţiilor” şi Virginia Meheş – redactor-şef, Directorul revistei şi Editurii ZIP – Ion Gabriel Puşcă, jurnalista Nabila Cuza, epigramistul Gheorghe Grosu, scriitorii Maria Crişan, Gheorghe Marin, Maria Niculescu şi alţii.
Evenimentul s-a încheiat cu un impresionant recital muzical-poetic susţinut de Doina Ghiţescu, Lidia Lazu, Vasile Macovei şi Daniel Făt. Versurile aparţin poetului-erou Alexandru Cezar Titus-Stoika, şi au fost culese din volumul „În ritmul vieţii – Fiori de primăvară”, volumul căruia Fundaţia Literar-Istorică „STOIKA” i-a păstrat coperta originală, din anul 1912.

IOANA STUPARU

 

La 100 de ani de la lansarea volumului „În ritmul vieţii – Fiori de primăvară”, iată republicate, la Editura Dacoromână, aceste versuriale unui împătimit al fumosului, al tradiţiei: Alexandru Cezar Titus Stoika.
În versul lui, de o cuceritoare simplitate, nimic nu este studiat, totul este o confesiune febrilă, dintr-un suflet, totul este o punere în cuvinte a unui necontenit zbucium omenesc.
Elanul liric al nefericitului poet mort departe de ţară nu aşteaptă reluări şi decantări meditative, ci lasă versurile discursive să năvălească precum cele ale multor romantici întârziaţi.
Este o poezie a comunicării directe, declarative cu aspect de romanţă, de cronică ritmată. Uneori, împătimitul Cezar Stoika scrie versuri deopotrivă grave şi uşor amuzante, alteori, ceremonios nostalgice. Dar cel mai puternic mesaj al patriotului Alexandru Cezar Titus Stoika, transmis pe versuri în urmă cu o sută de ani, are astăzi semnificaţie de premoniţie, în condiţiile mondializării nemiloase când se pregăteşte trecerea cu tăvălugul peste culturile milenare, tradiţiile şi cutumele în care s-a dezvoltat rasa umană; zice militarul-poet pe la începutul veacului 20: „Ştergeţi-vă lacrimi amare/Că mâine mă-ntorc şi la voi/Zdrobi-vom robia barbară:/De secole râde de noi”.
Privirea de oţel a înaintaşilor ne supraveghează şi ne luminează calea. Ce să facem noi cu palmieri plantaţi la paralela 45? Nu este locul lor aici, se usucă şi e păcat de Dumnezeu. Noi suntem pentru libertatea spiritului, pentru beneficiul interacţiunii dintre culturi, nu pentru mutilarea lor. Dar să fim optimişti: instinctul ancestral de conservare al românilor, precum al tuturor comunităţilor umane este mai puternic decât orice modă politică, istoria este martoră.
Asemenea familiei Laurenţiu Stoica, este bine să ne căutăm, prin timpuri, înaintaşii: s-ar putea să facem descoperiri surprinzătoare.

MARIAN DUMITRU

 

COMANDA aceasta carte.

Vezi si

Radu Theodoru si Marian Mosneagu – Comandorul aviator Lazar Munteanu

Descarcă:   COMANDA aceasta carte.

General NICOLAE STOIKA – Amintiri din rasboiul Independentei (1877-1878)

Descarcă:   COMANDA aceasta carte.