Home / Evenimente / Evenimente proprii / Solonaru – Androginul

Solonaru – Androginul

Descarcă:

 

PERSONAJE: (din Prolog şi Actul I – 45 pagini – 140 strofe -)
• ADAM/AGAPEION – Eugen CRISTEA
• EVA/SOPHIA – Cristina DELEANU
• CEL SINGUR – Oropel OLARU
• CORUL (Adevărul, Binele, Frumosul) – Petru SOLONARU, Tomi CRISTIN
POVESTITOR: Ioana Maftei BUHĂEŞTI

Prezintă: Adrian BOTEZ, Radu CÂRNECI
Fond muzical: „MOZART”
Organizatori: Florian Laurenţiu Stoica, Doina Bârcă.
Invitaţi: Alexandru Taşnadi, Aureliu Goci, Adrian Stanciu, Nicolae Florea, Costache Ariton, Corneliu Antoniu, Mihai Gabriel Badea, Corneliu Braslaşu, Dan Bulik, Lucreţia Brezeanu, Nicolae Cabel, Magda Cârneci, Constantin Kapitza, Maria Calciu, Carmen Cârneci, Florin Costinescu, Ana Calciu, Radu Ciobănaşu, Geo Călugărul, Şerban Codrin, Răsvan Cernat, Emilian N. Dobrescu, Marian Dumitru,Tănase Dobre, Florentin Popescu, Sergio Faleschini, Dinu Grigorescu, Cristian Tiberiu Popescu, Candid Stoica, Lucian Gruia, Radu Călin Georgescu, Florin Grigoriu, Nicolae Grigore Mărăşanu, Geo Stroe, Florin Stoenescu, Ioana Stuparu, Ioan Raţiu, Ludmila Grăjdan, Emil Lungeanu, Ion şi Lidia Lazu, Mihai Tătuţ, Rodica Lăzărescu, Mihai Lungeanu, Dan Mănăstireanu, Marian Nencescu, Victoria Milescu, Mihai Măniceanu, Andrei Magheru, Valeria Gageolov, Vasile Macoviciuc, Nicolae Marinescu, Nicolae Vasile, Neagu Udroiu, Tatiana Panaitescu, Robert Toma, Leonida Pastor, Dr. Marian Popa, Mihai Plămădeală, Constantin Popa, Despina Petecel, Ovidiu Dumitru, Corneliu Ostahie, Teodor Răpan,Paula Romanescu, Roşu Nicolae, Eliza Roha, Mihaela şi Sfârlea, Ion C. Ştefan, Laurian Stănchescu, Radu George Serafim, Florentin Popescu, Tudorel Urian, Ion Voinea, Ana Voinescu, Mona Vâlceanu, Elena Volcinski, Elena Armenescu, Marian Dinu, Nicolae Dan Fruntelată, Gheorghe Istrate, Mihai Maxim, Maria Nicolescu, Floarea Necsoiu, Constantin Sinescu, Valeria Tăicuţu, Ion Dodu Bălan, Kostas Rădulescu, Emil Albotă, Florin Tătărăşanu, Romeo Marinof, Radu Teodorescu, Constantin Chiniţă, Cosmina Bucnaru, Alain Costea, Bogdan Păduraru.

Evenimentul va avea loc sambata 27 iunie 2015, orele 12:00, la Muzeul National al Taranului Roman, Bucuresti, Sos. Kiseleff nr.3, Studioul „Horia Bernea”.

 

Provine din cuvintele greceşti – andras (adică om) şi gynè (adică femeie), cum ar fi un amestec de caracteristici feminine şi masculine.
Poate fi privit ca o idee, reprezentând armonia sufletului înaintea încarnării sau a naşterii şi organismul asexual după moartea fizică.
Tema fiind controversată, a fost abordată de Platon iar în literatura română de Liviu Rebreanu.
Simbolul androginului apare în religiile lumii încă de la începuturile umanităţii. Androginul Huh este o zeitate în Egiptul Antic. „Huh” – „fără sfârşit”.
În religia noastră, Dumnezeu are două părţi, una masculină – Dumnezeu Tatăl – şi una feminină – Dumnezeu Fiul.
Chiar şi Adam este compus din două flăcări divine: cea arzătoare, masculină (dreptatea neiertătoare a lui Dumnezeu Tatăl) şi cea luminoasă, feminină (iertarea adusă de Dumnezeu Fiul).
După căderea din graţie a lui Lucifer, Dumnezeu are nevoie de un nou conducător al îngerilor. De aici se poate deduce că Adam era mai mult înger decât om.
Adam este „căsătorit” cu Sophia (înţelepciunea lui Dumnezeu). Astfel se formează un echilibru perfect între flacără (simbol al impulsivismului) şi înţelepciune (calmul).
Din Sophia, Adam are acum ca soţie femeia comună, Eva, iar procrearea ajunge pe prim loc, conştiinţa divină scade iar cea sexuală creşte.
După Platon, la început, trăiau pe pământ fiinţe androgine. Arătau ca doi oameni lipiţi spate în spate.
Zeii se temeau de puterea infinită a androginilor, şi pentru a nu mai fi o forţă, îi despart.
Despărţiţi au devenit blegi şi atunci Zeii l-au creat pe Eros, spre a aduce iubirea pe Pământ.
Această idee este preluată de Liviu Rebreanu în Adam şi Eva.
Iar de Solonaru, în această magistrală epopee, „Androginul”. Cutezând a înfrunta zeii, şi pentru acest lucru a fost pedepsit „să muncească precum Sisif” la a lui operă cu nimic mai prejos, spune el, decât Divina Comedie, neavând nici un temei de a-l contrazice.
Demersul lui, de a devoala, în premieră, măcar şi parţial această capodoperă, nu ar fi avut nici o finalitate dacă nu s-ar fi întâlnit două „forţe”. Una actoricească, de excepţie, care cu toate meandrele textului vor încerca să-l decripteze până la final şi în egală măsură fără imboldul, sub toate faţetele sale (material, de susţinere morală) datorat „Fundaţiei Literar Istorice Stoika”.
Locul ales de noi, ziua şi ora alese de autor, precum şi prezenţa din sală presupune că vor asigura un cadru suficient de robust pentru apariţia în premieră a acestei capodopere.
Fundaţia pe care o reprezint şi-a propus şi a realizat, pe parcursul ultimilor patru ani, o serie întreagă de proiecte, precum editarea, cu susţinere financiară proprie, a treisprezece titluri de carte. Susţinerea parţială a încă cinci titluri. Organizarea a şase evenimente (cu acesta al şaptelea) de lansări de carte.
Efortul financiar pentru toate evenimentele ori tipăririle de cărţi depăşind o sută de mii de euro.
Şi nu în ultimul rând, trebuie să menţionez că din luna februarie a.c. am reînceput editarea revistei „Independenţa Română”, căreia în prezent, prin tirajul de 2200 exemplare lunar, îi asigurăm o răspândire naţională.

Florian Laurenţiu Stoica

Vezi si

TOAMNA LA TELEGA

Descarcă: TOAMNA LA TELEGA An centenar, an de cuget și simțire pentru toți românii care …

Cultură şi creaţie artistică în anul Marii Uniri – Initiaţive culturale bucureștene (video)

Descarcă: