Warning: exif_imagetype(): stream does not support seeking in /home/rfun1889/public_html/wp-content/plugins/read-offline/inc/class-read-offline.php on line 85

Warning: imagefilter() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/rfun1889/public_html/wp-content/plugins/read-offline/lib/phpMobi/MOBIClass/ImageHandler.php on line 27
Cu patria in sufleta a BOOKMOBIKXI#(#()W)$\MOBIO=}$ @EXTH,dfundatia stoikaiSponsorizarig

La invitaţia d-nei directoare a „Clubului Înţelepţilor Sect.2” E. CHELMUŞ, pe 9.07.2013 am participat la cenaclul lunar cu prezentare de poezie; cenaclul „CUGET LIBER” condus de poetul M. GRĂMESCU. Fundaţia noastră a participat cu prezentare de …

j'Tue, 09 Jul 2013 16:28:15 +0000p*https://www.fundatiastoika.ro/?p=73e4Fundatia literar-istorica "Stoika"fS© Copyright 2017. Fundatia Literar-Istorica "Stoika". All Rights ReservedCu patria in suflet

Cu patria in suflet


La invitaţia d-nei directoare a „Clubului Înţelepţilor Sect.2” E. CHELMUŞ, pe 9.07.2013 am participat la cenaclul lunar cu prezentare de poezie; cenaclul „CUGET LIBER” condus de poetul M. GRĂMESCU.
Fundaţia noastră a participat cu prezentare de poezie scrisă de d-l LAURENŢIU STOICA – preşedinte al Fundaţiei Literar-Istorice „STOIKA”, poezii prezentate şi comentate de poetul Geo Călugăru; de asemenea poezii scrise de poeta Doina Bârcă, secretara literară a Fundaţiei, comentate de poetul V. Gh. Stan, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
D-l Geo Călugăru a făcut o incursiune asupra evenimentelor literare ale fundaţiei, iar d-na Doina Bârcă a prezentat o sinteză asupra cărţilor apărute cu sprijinul Fundaţiei. La eveniment a mai prezentat poezie proprie şi poetul şi jurnalistul Romeo Tarhon din cartea de antologie – poezie „Cu patria în suflet”.
Activitatea dinamică a d-lui preşedinte Stoica în domeniul poeziei, picturii, sculpturii, promovarea de talente în ceea ce priveşte latura literară a fost prezentată de d-na Doina Bârcă.
Au mai participat la eveniment actriţa Doina Ghiţescu, poeta şi actriţa Lidia Lazu, poeta E. Volcinschi, poetul N. Doftoreanu, editorul Anghel Mac, poetul I. Raţiu membru al cenaclului CUGET LIBER, Petru Solonaru poet, Marilena Caraghiaur, scriitoare. Mulţumim celor care ne-au ivitat. Moderatorul şedinţei de cenaclu a fost poeta Doina Bârcă, secretar literar Fundaţia Literar-Istorica „STOIKA”.

 

„Dupa un sfert de veac de la marea vanzoleala (!) din 1989, lumea romaneasca de la oras si de la sat este de nerecunoscut, ca urmare a trecerii de la cultura de masa, fortata, impusa si cenzurata de regimul comunist, la pseudo-cultura de import, aparent libera dar mimetica, epigonica, desantata, fara repere valorice si morale. Romanismul este asaltat, agresat si denaturat pe orizontala si verticala in toate domeniile, dar cel mai dramatic este fenomenul de alterare si falsificare spirituala, de deturnarea si indepartarea ireversibila de la simtirea, vibratiile si rezonantele fara asemuire de frumoase ale sacrei noastre limbi artistice si literare prin care, dupa Enachita Vacarescu si mai ales dupa Mihai Eminescu, romanii, indiferent de bastina, de scoala si de rang, au grait, au scris si s-au exprimat artistic si literar cum nici un alt neam nu a reusit la fel de original si sensibil, in armonie si indisolubilitate cu raul, neamul si tot ce misca-n tara noastra (!).
Astfel s-a remarcat si a cantarit pana acum un sfert de veac patrimoniul nostru cultural si spiritual pe care inaintasii si fruntasii nostri l-au cladit cu genialitate, cu sacrificii umane si materiale, pentru ca, in aceste vremuri blestemate pe care le traim cu un dramatism infricosator cum n-a mai cunoscut neamul ramanesc in istoria lui zbuciumata si sangeroasa, diriguitorii nostri cu vocatie de tradatori, falsificatori si plagiatori sa aiba ce mistifica, ce desconsidera, ce sfida, ce vinde… Cultura, desi s-a dat liber la tipar, la sevalet, la dalta, la teatru, la film, la dans, la voce, la instrumente, la concursuri, la bazare tele-mediatice penibile, din nefericire se stinge, se dilueaza, se incarca de tot ce este mai fals, mai de imitatie, mai de import, mai de second hand si second life, mai de kitsch, mai neromanesc. Paradoxal, dar chiar si manelismul pervers, toxic si anticultural a ajuns sa fie „manelizat”, distorsionat, viciat de importuri comerciale la moda, destinate consumului, o moda dirijata abil de catre strategii multinationalelor…
In aceasta lume tampa si confuza in care mai ales prin intermediul retelelor de socializare si al internetului, romanii au toate sansele sa se … dezromanizeze, am simtit ca este necesara coagularea unei forme manifeste de rezistenta. Si, daca deocamdata, prin militantism civic, antipolitic, nu am izbutit pe parcursul mai multor tentativede unificare a mintilor si inimilor autentic romanesti, sa imprim, impreuna cu Grupul de Presa Alcero-Natiunea, cu Fundatia Andrei Muresanu „Desteapta-te, romane” si cu altiparteneri de neastampar, de combustie pentru Neam si Tara, impulsul necesar organizarii la nivel national si transnational a Miscarii pentru Unitatea Natiunii Romane, aflata deja in stadiul de constituire juridica, m-am gandit sa creez deocamdata macar o forma literara de rezistenta, de exprimare a patriotismului, a nationalismului curat, echilibrat, pozitiv, unificator in spirit si fapte, dand sens si rost unei colectii antologice de poezii izvorate din simtirea romaneasca a miilor de creatori care, fara un stindard unificator si motivatie isi irosesc energiile si harul fara a lasa patrimoniului literar o opera definita, solida, durabila.
Am mai avut o astfel de tentativa in anul 2012 cand, constatand cat har liric se iroseste in on line, indignat ca politrucii nu dau doi bani pe cultura, pe arta, pe literatura si, revoltat pe scamatorismul perfid al doctorului Sorin Oprescu, ajuns edil (el edil si eu… editor), de a da prostimii circ si imagine, nu paine, finantand recorduri dintre cele mai stupide pentru Guinness Book, cum a fost „cel mai lung carnat”, am nascocit o adevarata miscare lirica pentru intrarea culta a romanilor in Cartea Recordurilor, prin cel mai lung poem colectiv scris de catre vreo natiune.
Acestei actiuni lirice de masa fara precedent i-am dat numele „Ruga fara sfarsit” si, pe parcursul unui an calendaristic, impreuna cu mii de romani inimosi, initiati si neinitiati in arta lirica, am compus peste 26.000 de strofe a cate 4 versuri, primul cuvant fiind „sunt”, catrene care alcatuiesc un luuung si suuuperb „carnat” literar demn de Guinness Book.
Din pacate, administratia de la Londra a acestui for, mai degraba comercial si globalist decat transcultural si transnational, ne-a refuzat politicos inregistrarea performantei epopeice scrisa in superba noastra limba romaneasca, izvorul din vechimea vechimilor al limbilor europene, asa cum tot mai clar si mai raspicat sustin si dovedesc cercetatorii, paleoistoricii, lingvistii, traco-dacologii. Descumpanit de „eleganta” desciminare a romanilor chiar si prin acest refuzde a valida o astfel de performanta care ar fi eclipsat nu dor carnatul lui Oprescu, ci si toate celelalte natiuni care se lauda cu opere literare populare epopeice, m-am gandit sa lansez propria noastra Carte a Recordurilor Romanesti, iar pana atunci sa tin cumva cuplati la astfel de fenomene spirituale de masa creatorii de poezie, amatori si profesionisti. Dupa volumul antologic „Ruga fara sfarsit – cel mai lung poem colectiv penrtu Cartea Recordurilor”, publicat in 2012 cu scopul atestarii ineditului record national, constatand cat entuziasm, cata energie creatoare si cata dragoste de patrie exista inca in inima secatuita a romanilor, am lansat recent proietul editorial „Cu patria in suflet – colectie antologica de versuri pentru Neam si Tara”. Prezenta carte cu 35 de autori este inceputul, este intaiul volum dintr-o serie care sper, ca si „Ruga” lirica nationala alcatuita din zeci de mii de versuri romanesti, sa fie „fara sfarsit”…
Le multumesc co-autorilor care au daruit din suflet versuri si simtaminte romanesti pentru patrie, pentru dragoste, pentru OM si Dumnezeu, unii dintre acestia fiind scriitori si poeti de referinta, cu multe volume publicate, altii in etapa de consacrare si cativa debutanti aflati la prima aparitie publicistica. Nu am avut nici unul dintre noi intentia de a ne indivisualiza, de a iesi in evidenta, de a excela prin maiestri si stilistica, motiv pentru care, printre versuri de o valoare literara incontestabila, au scapat si unele mai stangace, mai putin lucrate, mai inocent exprimate… Dar, legatura indisolubila a poeziilor si poetilor din aceasta carte este simtirea romaneasca redata prin sentimente de dragoste, de veneratie, de revolta, de tristete, de dor de tara, nu putini dintre autori fiind plecati in exod sa-si caute un rost mai bun si nu mica le este bucuria de a se putea exprima de acolo, dintre straini, in limba de acasa atat de draga.”

Romeo Tarhon

Contents


Warnin