Home / Evenimente / Participari evenimente / Paula Romanescu – M-or troieni cu drag aduceri aminte

Paula Romanescu – M-or troieni cu drag aduceri aminte

Descarcă:

M-or troieni cu drag aduceri aminte…

Au înflorit şi s-au scuturat de floare salcâmii pentru a o suta douăzeci şi opta oară de când Luceafărul românesc s-a fost mutat în locul lui menit din cer.
Pentru a o suta douăzeci şi opta oară, teiul sfânt îşi scutură creanga de miresme peste pământul acesta în care s-a mutat trupul de lut al Poetului „veşminte de pământ luând”.
Au încercat nişte epigoni-acrituri, un fel de boieri ai burţii, să-l închidă, cu necuprinsul geniului său cu tot, în întunericul-debara care le ţine loc de raţiune. N-au reuşit! Greşeala lor, spunea un cărturar om de ştiinţă român de talie internaţională, este că au îndrăznit să muşte din jarul stelei, uitând că La Steaua se ajunge cu iubire doar, altfel, orice încercare de a o atinge cu ură, îl reduce pe agresivul arogant la neantul din care s-a ivit.
Veste bună, Români! Eminescu trăieşte!
Cu fiecare 15 iunie îl simţim tot mai viu, ne simţim tot mai mândri că prin el ne recunoaştem frumuseţea sufletului şi clarul minţii, fericiţi că el s-a ivit în neamul nostru şi nu altunde, că prin creaţia sa limba română şi-a aflat înaltă înnobilare.
În Sfânta duminică din 18 iunie a.c., la Biserica ctitorită de Regina Maria din capitală, locaş de cult ortodox cu hramul „Sfânta Maria” – „Miron Patriarhul”, a avut loc slujba de prohodire a lui Mihai Eminescu cel mutat în viaţa fără de sfârşit, după încheierea obişnuitei (excepţionalei!) ceremonii liturgice oficiată de cinci preoţi, cu participarea unui număr semnificativ de reprezentanţi din corul Patriarhiei Române (voci cu totul minunate prin limpezime şi profunzime), însoţiţi şi coordonaţi de Înalt Protosaltul Mihail Bucă. Pe lângă enoriaşii aparţinători Sfintei Biserici, prezenţa unui mare număr de oameni de arte şi carte nu mai constituie demult o întâmplare, aceasta intrând în ordinea firescului. Se cuvine să amintim iar şi iar că acest lucru a fost posibil graţie înţelepciunii şi deschiderii pe care Părintele Gheorghe Neagoe le manifestă faţă de creatorii din toate domeniile de cultură şi artă, participând la rândul său la acţiuni literar-artistice – recitaluri de poezie, lansări de carte, concerte, vernisaje de pictură şi sculptură etc.
Cine nu a fost în acea binecuvântată zi la oficierea prohodirii Poetului spre a-şi amesteca glasul în marele cânt-rugă „Veşnica Pomenire!”, cu privirea la flacăra tremurândă a lumânării şi cu ochii sufletului topiţi în lumina stelei din gând, a credinţei, a iubirii, a curăţeniei cugetului, nu va putea înţelege ce înseamnă sufletul românesc!
Ca de fiecare dată, am ascultat cu evlavie predica din Duminica a II-a după Rusalii despre chemarea primilor Apostoli ( Ev. Matei, Cap IV, v. 18-23). Și Iisus le-a zis: ” Veniți după mine și vă voi face pescari de oameni”- Ev. Matei, IV, v. 19, alegând apostoli și ucenici pentru a continua lucrarea sa dumnezeiască, vestind adevărata Evanghelie în toată lumea, zicând:” Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer și pe pămînt. Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin” – Ev. Matei, Cap. 28, v 18-20. La sfârșitul frumoasei predici, părintele Gheorghe ne-a rugat să devenim și noi misionari aducând la Sfânta Biserică pe cei care nu au venit niciodată, amintind că Mântuitorul Iisus Hristos a spus că un suflet salvat este mult mai important decât toate comorile lumii și totodată cei din urmă vor fi ca și cei dintâi, la moștenirea Împărăției lui Dumnezeu, prin pocăință, spovedanie și sfânta împărtășanie. În mod special ne-a rugat să apărăm Sfânta Biserică Ortodoxă, tradiția, obiceiurile străbune și unitatea țării noastre.
Ca de obicei la astfel de evenimente evocatoare împlinite aici şi sfinţite de rugăciune, Părintele Gheorghe (să nu vi se pară deşartă lauda fiindcă nu-i!) s-a îngrijit şi cu ocazia comemorării robului lui Dumnezeu Mihail (Eminescu) şi a neamului său cel adormit (de neamul curat românesc este vorba!) ca totul să fie făcut după sfânta rânduială creştină: lumina, smirna şi tămâia, coliva de grâu curat, colacul, vinul, prosopul (ştergarul) au ajuns la fiecare participant întru neuitarea celui comemorat.
Abia după aceasta a avut loc un omagiu cu adevărat emoţionant adus marelui Poet de scriitori şi artişti cu participarea întregii obşti a slujitorilor la sfântul altar de aici şi a enoriaşilor.
A vorbit mai întâi Dl. Florian Laurenţiu Stoica, Preşedintele Fundaţiei Literar-Istorice „Stoika”, în spusele sale înflorind parcă lumina gândului bun sub veghea geniului tutelar – Eminescu. Al doilea a vorbit dl. Lucian Gruia, scriitor și membru al USR, despre Luceafărul lui Eminescu și opera poetică a lui Mihai Eminescu. Din Ţara Codrilor de Brazi de peste Prutul legănat de doina românească, a vorbit în limba dorului D-na Ambasador Iuliana Gorea Costin. Profesoara Floarea Necşoiu a prezentat o comunicare despre Eminescu şi poezia religioasă; au recitat din / despre Poet actriţa Doina Ghiţescu, poeta Victoria Milescu, Doina Bârcă şi compozitorul interpret Marin Ghioroiu. Din îmbinarea sfântă a muzicii semnată de Ciprian Porumbescu şi versurile eminesciene din Sara pe deal, soprana Dana Irina Gâju a făcut să plouă peste lume cu armonii ca nişte lacrimi de ape de lună ca mai apoi să cerem cu toţii într-un glas ca Eminescu să ne judece de-om avea sau nu dreptate că … suntem români, după cum ne-a lăsat mărturie de credinţă şi poetul basarabean Grigore Vieru în Dor de Eminescu, iar Ion Aldea Teodorovici cu Doina lui, ne-au legănat în cântec versul…
Mentionez dintre prezenţe poetice (tăcute dar văzătoare cu sufletul): Pasionaria Stoicescu, Ella Blue, Cornelia Violeta Popescu, Rodica Subţirelu, Eliza Roha, Ioan Raţiu, Corneliu Zeană, Viorel Speteanu, Florin Grigoriu, editorul Nicolae Roşu-Carpen, scriitorul Dan Gâju, scriitorul şi compozitorul Marin Voican Ghioroiu împreună cu soţia sa, soprana Rodica Anghelescu, violonista Graţiela Marineaţă, care va interpreta dumincă, 9 iulie 2017, balada lui Ciprian Porumbescu la vioară, sculptorul Constantin Sinescu, realizatorul unui foarte reuşit bust al lui Eminescu, în ipsos deocamdată, care-şi aşteaptă turnarea în bronz şi plasarea în spaţiul public spre a ne veghea trecerea, şi alţii…
Nu m-aş mira deloc să văd / să aud coborând dintre sfinţii zugrăviţi pe zidurile sfinţite de lumina cuvântului şi arta zugravilor de subţire, vocea de taină a Poetului – Luceafăr: „Cum n-oi mai fi pribeag / De-acum înainte / M-or troieni cu drag / Aduceri aminte…”.
Da, noi suntem astăzi purtătorii aducerii aminte că a fost odată pe pământul nostru binecuvântat un Poet ca nici un altul de frumos la chip, la suflet, la gând, la cuvânt.
Numele lui – Mihai Eminescu.

Vezi si

FUNDAȚIA LITERAR-ISTORICĂ „STOIKA” INVITATĂ DE ONOARE A „ASOCIAȚIEI OFIȚERILOR ÎN REZERVĂ”, DIN ROMÂNIA

Descarcă: De curând, cu prilejul Adunării Generale anuale a „Asociației Ofițerilor în Rezervă”, AORR, din …

EXPOZIȚIE LA CENTRUL CULTURAL „MIHAI EMINESCU”

Descarcă: EXPOZIȚIE LA CENTRUL CULTURAL „MIHAI EMINESCU” Pe 1 octombrie 2018 a avut loc expoziția …