Geo Călugăru – Sfinte firi vizionare

 

Cunoscut pentru modestie, dar, mai ales, ca om de omenie, Geo Călugăru, poet, prozator, critic literar, membru în USR, conducător timp de câteva decenii al Cenaclului Literar Ioan Tecşa, în cadrul Centrului Cultural al M.I.R.A., iar de câţiva ani coordonator al Cenaclului literar Octavian Goga, în cunoscutul sediu Calderon, a îmbogăţit piaţa cărţii, în 2011, cu volumul de proză “Sfinte firi vizionare”, Editura Perpessicius. Cartea este o monografie istorico-literară, dedicată poeţilor eroi Cezar, Constantin, Titus şi Nicolae T. Stoika şi a apărut sub egida Fundaţiei literar-istorice “STOIKA”, al cărei preşedinte este economistul Stoica Florian Laurenţiu.
Lansarea cărţii a stârnit un deosebit interes, astfel, pe 20 ianuarie 2012, rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române a devenit neîncăpătoare. Conform prezentărilor făcute de domnul Florian Laurenţiu Stoica, în sală s-au aflat reprezentanţi din diferite ramuri ale culturii, printre care: scriitorii Ion Lazu, Lidia Lazu, Gheorghe Grosu, Elis Râpeanu, Florica Gh. Ceapoiu, Constantin Bălăeţ, Ion Gabriel Puşcă, Ioana Stuparu, Doina Bârcă, Gheorghe Marin, Daniel Mihu, Vali Horişcă, actorii Ion Dichiseanu, Gheorghe Arcudeanu, etnologul Ioan T. Alexandru, realizatoare programe Radio România Cultural – Lidia Laic, preotul Moise împreună cu cinci membri ai corului Patriarhiei Române, jurnalişti etc.
De asemenea, conform prezentărilor lui Geo Călugăru, au fost invitaţi să vorbească despre cartea “Sfinte firi vizionare”: Foarea Necşoiu, scriitoare, profesoară la Liceul Matei Basarab, Ion C. Ştefan, scriitor, director al Editurii Arefeana, George Stanca, jurnalist, realizator programe tv., Emil Lungeanu, scriitor, Secretar general la revista Literatorul, Victor Gh. Stan, scriitor, director Editura Destine, coordonator al Cenaclului Literar Destine, Marian Dumitru, scriitor, director al revistei Cronica Fundaţiilor, Doina Ghiţescu, actriţă.
Micul expozeu făcut de domnul Florian Laurenţiu Stoica, despre poeţii eroi din familia sa, apoi despre Fundaţia literar-istorică “STOIKA”, ce are ca siglă Stema Heraldică ŞTEFAN STOIKA de Veneţia de Jos, dată de Principele Gheorghe Rakoczy în anul 1649 februarie 13 Alba Iulia. Din micul expozeu a reieşit că lucrarea scriitorului Geo Călugăru, referitoare la familia Stoika, nu este singulară, dovadă fiind alte volume aflate pe masă. « Cântecele religioase Sfinte Dumnezeule şi Cuvine-se, interpretate cu dăruire divină de membrii corului Patriarhiei Române, ne-au introdus cu brio în ceea ce ne-am propus să prezentăm astăzi », au fost cuvintele de apreciere şi mulţumire pe care le-a adresat domnul Florian Laurenţiu Stoica, atât corului cât şi preotului Moise.
Pornind de la dezvăluiri referitoare la titlul cărţii, Geo Călugăru a făcut următoarea afirmaţie: ”Fie că este vorba de artişti sau de oameni simpli, fiecare se întreabă, la un moment dat, de unde vine, care-i sunt rădăcinile? Şi, pe bună dreptate, această carte stând mărturie. Studiind materialul documentar despre eroii ce au luptat până la jertfa supremă, eroi care aveau viziuni, care credeau în ceva, mi-a venit inspiraţia pentru titlul Sfinte firi vizionare. Au întruchipat, prin modul în care şi-au trăit viaţa “acele sfinte firi vizionare”, despre care Eminescu, punând faţă în faţă prezentul decăzut şi trecutul luminat de glorie, spunea în poezia Epigonii » : …” Voi credeaţi în visul vostru / Noi nu credem în nimic” (pag. 316).

 

Sunt onorată să particip la această frumoasă manifestaţie. Îl felicit pe dl Stoica, fiindcă a pus la dispoziţie dlui Geo Călugăru materialele “Sfătuitori în taină ai lui Dumnezeu”. Şi îl felicit pe autor, referitor la numele despre care se vorbeşte în carte.

DOINA BÂRCĂ

 

Am rămas foarte impresionat de corul Patriarhiei, parcă aş fi asistat la o adevărată slujbă de pomenire a fraţilor Stoika – iar asta după ce, în urmă cu câteva zile, la Mănăstirea Sf. Ana din Orşova, mi-a fost dat să particip la o slujbă de pomenire a lui Eminescu însuşi. După cum există sfinţi militari, tot aşa avem şi poeţi soldaţi. Zicea Nichita “Poetul ca şi soldatul / nu are viaţă personală. / Viaţa lui personală / este praf şi pulbere”. Unii “purişti” cred de aici că poetul nu mai poate fi şi altcineva în acelaşi timp. Dar această carte te convinge că pentru a fi poet nu contează cât scrii. Nu ştiu până unde ar fi ajuns cu opera Constantin Stoika dacă nu ar fi pierit aşa de tânăr, dar atâta cât a scris a fost deja destul pentru a-l valida definitiv ca poet în istoria literaturii. A fost o plăcută surpriză când am primit cartea şi îl admir pe domnul Geo Călugăru pentru nobilul dumisale demers monografic. Asemenea oameni de o modestie augustă riscă adesea să fie subestimaţi; or, cartea aceasta este un mare travaliu, din care ceea ce se vede aici e doar vârful aisbergului. Ea face genealogia unei familii care s-a umplut de glorie; aş zice că această străveche spiţă aproape că este o replică românească a familiei de Vere, despre care scriam în romanul “Fantoma Shakespeare”. Ceea ce citeşti aici este o istorie vie, cu ramificaţii şi încrucişări de umbre ilustre, bunăoară Macedonski şi mulţi alţii. Am învăţat multe lucruri noi citind această carte. Ea are şi marele merit să apară într-o epocă în care nu se mai pune preţ pe rădăcini. Or, dacă nu ai rădăcini, te ia vântul. Faptul că Geo Călugăru cultivă rădăcinile celor patru fraţi Stoika îi face cinste. Felicitări pentru această nouă reuşită editorială Perpessicius! Urez acestui volum un destin la fel de glorios ca al familiei Stoika!

EMIL LUNGEANU

 

Această monografie istoric-literară, ce îmbogăţeşte creaţia lui Geo Călugăru este un pios omagiu adus eroilor poeţi Stoika, aducând în carte nume de domnitori, actori, scriitori, eroi. Am găsit în carte numele: Densuşianu, Vlahuţă, Perpessicius, Macedonski etc. Prin conţinutul său este un volum impecabil. Am aflat, astfel, ce simte o mamă când are un erou în familie, când îi pleacă un fiu pe front, când îi moare un fiu erou; cartea devine un fascinant document al mai multor decenii, mai multor veacuri. Închei cu versul: “Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”.

Floarea Necşoiu

 

Prin prefaţa scrisă de Sorina Dascălu, această carte este un gest pios pentru familia Stoika. Concordanţa dintre vorbe şi fapte o exemplific printr-un fragment de la pag. 310 : Pentru paza acestor porţi sacre, şi-a jertfit viaţa şi sublocotenentul Constantin T. Stoika, în ziua de 23 Octombrie 1916. Cu numai trei zile înainte, în ultima însemnare făcută în jurnalul său, el oferea o elogioasă evocare a cultului eroilor neamului, cult ce trebuia păstrat cu sfinţenie, ţinând vii, sacre amintiri ale celor căzuţi în mod eroic. “Ţara în aceste clipe istorice, are trebuinţă de aceste amintiri sacre. Dacă toţi ne-am gândi cu iubire la morţii scumpi, vom putea să ne împrospătăm puterile sufletelor încercate îndestul acum”. Ultimile cuvinte adresate camarazilor, cu cele din urmă puteri, fiind grav rănit au fost: “Înainte la creastă! Apăraţi-o cu viaţa, iubiţii mei camarazi! (Însemnări din zilele de luptă de Constantin Stoika).

Geo Călugăru

 

Am observat un lucru extraordinar în ultimul timp, nevoia de a ne afişa identitatea. Este apreciabil faptul că se fac monografii ale satelor, ale familiilor, ceea ce arată valoarea unui popor. De exemplu această carte în care este vorba despre o familie de români, carieră militară, nume de oameni de seamă. Încă o poveste cu care ne putem mândri noi românii, de a scoate la iveală ceva din neamul nostru. Mulţumim în numele întregului popor, atât cât pot eu mulţumi în numele lui.

GEORGE STANCA

 

Aveam şapte ani când eram cu părinţii în lagăr. În acea perioadă l-am cunoscut pe Pamfil Şeicaru. N-am să uit niciodată, că atunci când am venit în ţară, tata ne-a pus să sărutăm pământul românesc, la Curtici, la graniţă. Domnilor, am constatat că suntem mai buni după ce citim vieţile oamenilor de seamă.

ION DICHISEANU

 

Avem aici un arbore genealogic şi un fântânar cu numele Geo Călugăru. A muncit, a intrat prin rădăcina arborelui şi a scos lumină documentată. A scos date cu ciutura, cum s-ar zice. Conţinutul cărţii este presărat cu nume de oameni care s-au devotat culturii neamului românesc. Avem aici pe fântânarul Geo Călugăru şi pe asistentul de lumină Laurenţiu Stoica, prin al cărui aport pecuniar a apărut această carte

VICTOR GH. STAN

 

Am pasit cu timiditate si mare emotie in acest lacas de cultura , cu dorinta intrinseca de a fi aproape de sufletul fratelui meu , poet amator , disparut dintre noi in august 2011 si pe care nu am avut ragazul sa-l inteleg si sa-l pretuiesc indeajuns.
Eram convinsa ca voi intra in lumina , ca sufletul meu golit va primi hrana de care are atata nevoie .
In toata murdaria ce ne inconjoara am intalnit intelectualitatea autentica , neviciata .
Cautarea strabunilor , comemorarea si relatarea in contemporan a vietilor unor oameni de seama mi se par fapte de pietate si de mare noblete sufleteasca , un imens omagiu si o mare bucurie oferita sufletelor candva intrupate .
Doresc tuturor membrilor acestei fundatii multa sanatate , credinta si putere de a continua aceasta minunata lucrare .
Multumesc pentru momentul special de suflet pe care l-am trait , multumesc pentru cartea intitulata atat de frumos , cu un continut bogat si generata din multa stradanie , multumesc pentru speranta ca valorile reale , autentice exista .

Georgiana Beldea

 

COMANDA aceasta carte.